Rolul și importanța fierului in organism

193

Fierul este un mineral cu roluri esentiale in organism. Una dintre cele mai importante functii este aceea de a transporta oxigenul catre tesuturi, fiind un element constituent al hemoglobinei.  

Acest micronutrient se gaseste in multe alimente, insa pentru a avea un aport zilnic optim, este nevoie de o dieta echilibrata si variata. In cazul unei alimentatii deficitare in fier, poate aparea anemia feripriva, una dintre cele mai frecvent intalnite afectiuni la nivel global.

Sa aflam care este rolul fierului in organism si in ce alimente se gaseste acesta.

Aproape 6% din fierul din organism face parte din anumite proteine, care sunt esențiale pentru respirație și pentru metabolismul energetic, însă acest fier este și o componentă a enzimelor implicate în sinteza colagenului și în anumiți neurotransmițători. Fierul este necesar, totodată, pentru buna funcționare a sistemului imunitar.

Așadar, este de reținut că fierul este un mineral vital pentru bună funcționare a hemoglobinei, o proteină necesară pentru transportul oxigenului în sânge și totodată, fierul are un rol și în alte procese importante din corp. Acest mineral ajută la menținerea multor funcții din organism, inclusiv când este vorba despre energie și concentrare, procese gastrointestinale, sistemul imunitar și reglarea temperaturii corpului.

Fierul este foarte important în sarcină, mai ales că volumul de sânge și producția de eritrocite scade dramatic în perioada sarcinii, pentru a alimenta fătul care se dezvoltă (cu oxigen și nutrienți). Din acest motiv, crește necesarul de fier al femeii însărcinate, mai ales că există unii factori care afectează modul în care acest mineral este absorbit.

Aportul scăzut de fier în timpul sarcinii crește riscul de naștere prematură și de greutate mică la naștere a bebelușului. Femeile însărcinate care au deficit de fier ar putea fi mai predispuse să dezvolte infecții, deoarece fierul susține și funcționarea sistemului imunitar. Gravidele ar trebui să ia între 30 și 60 de mg de suplimente cu fier, în fiecare zi a sarcinii, indiferent de nivelul lor de fier din organism sau după cum le indică medicul.

O cantitate insuficientă de fier în alimentația zilnică poate afecta modul în care corpul uman folosește energia. Fierul transportă oxigenul către mușchi și creier și este crucial atât pentru performanțele mentale, cât și pentru performanțele fizice.

Din ce cauze poate apărea deficitul de fier?

Anemia

Una dintre cauzele deficitului de fier este anemia, numită și anemie prin carență de fier. Acest lucru înseamnă că există cantități prea mici de fier în eritrocite. Printre simptomele anemiei se numără oboseala, slăbiciunea, amețeala și dificultatea la concentrare.

Sarcina

În timpul sarcinii, femeile au un risc mai mare de a avea o carență de fier, de aceea este recomandat să ia și suplimente cu acest mineral după indicațiile medicului.

Menstruația

Și menstruația golește rezervele de fier din organism; din acest motiv, femeile suferă mai des de anemie, comparativ cu bărbații.

Efortul fizic

Femeile sportive au un risc crescut de a suferi de lipsă de fier, iar cercetătorii cred că sportivele au nevoie de mai multe eritrocite pentru ca transportul oxigenului să aibă loc în mod corespunzător, astfel încât să poată face efort fizic susținut.

Hemoragiile

Persoanele care au pierderi masive de sânge au nevoie de cantități suplimentare de fier. Un risc crescut de carență de fier au persoanele care donează sânge în mod frecvent și pacienții care au hemoragii la nivel gastrointestinal (cauzate de medicamente sau de anumite afecțiuni, precum ulcerul și cancerul).

Dializa

Mulți pacienți care fac dializă au nevoie de o cantitate suplimentară de fier. Dacă rinichii nu funcționează bine, anemia este adeseori un efect secundar.

Medicamente care epuizează rezervele de fier

Unele medicamente pot afecta capacitatea organismului de a absorbi fierul. Acestea pot fi: unele medicamente din clasa antibioticelor, precum ciprofloxacina, levofloxacina, tetraciclină, dar și ranitidina și omeprazolul (pentru ulcere, arsuri la stomac și alte probleme gastrice) sau inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA).

În afară ce aceștia, pot să existe și alți factori asociați cu deficitul de fier în organism.

La ce afecțiuni poate duce excesul de fier?

Deși lipsa de fier nu este sănătoasă, fierul poate fi periculos și în situația inversă, dacă în corp există cantități prea mari din acest mineral. Toxicitatea fierului poate fi subită sau graduală. Excesul de fier poate apărea din cauza intoxicației cu acest mineral sau al hemocromatozei ereditare.

Intoxicația cu fier poate să apară atunci când pacienții, de regulă copiii, iau supradoze când este vorba de suplimentele cu fier.

Hemocromatoza ereditară este o boală genetică, caracterizată de absorbția de fier în exces din alimente. În timp, hemocromatoza crește riscul de artrită, cancer, probleme hepatice, diabet și insuficiență cardiacă. Deși majoritatea oamenilor absorb doar 10% din fierul pe care îl consumă, pacienții cu hemocromatoză absorb până la 30%. Drept rezultat, fierul din organismul lor poate să atingă valori extrem de periculoase.

Excesul de fier se poate depune în organe (ficat, inimă și pancreas), ceea ce poate duce la afecțiuni precum ciroză, insuficiență cardiacă și diabet.

Ce surse de fier ajută la prevenirea carențelor?

După cum am discutat deja, fierul îndeplinește un rol important în producția de hemoglobină. Primul pas pentru a crește valorile hemoglobinei și pentru a evita carențele este să consumi mai multe alimente bogate în fier.  Fierul se găsește în două forme: fier heme și fier non-heme. Principalele surse de fier heme sunt cele animale, precum carnea și peștele, pe când fierul non-heme se obține din cereale, leguminoase, fructe și legume.

Așadar, sursele alimentare de fier sunt ficatul și organele animalelor, crustaceele, carnea slabă de vită, legumele verzi precum broccoli-ul, varza kale, spanacul fiert, fasolea verde, varza, dar și leguminoasele precum fasolea boabe și lintea sau tofu. Alte surse de fier sunt ciocolata neagră, stridiile și cerealele îmbogățite cu fier.

Dacă este necesar, medicul poate recomanda suplimente orale cu fier sau fier injectabil în cazurile mai grave. Atenție, însă, la excesul de fier. Dacă iei suplimente e bine să știi că pot avea efecte adverse precum constipația, greața și vărsăturile. Este recomandat să nu iei suplimente cu fier după ureche, ci, la fel ca în cazul oricăror altor suplimente alimentare, fie ele și naturale, să ceri mai întâi sfatul medicului de familie.

Valorile normale ale fierului

Nivelul de fier din organism poate fi determinat printr-o serie de analize de sânge:

  • sideremie (analiza fierului seric): măsoară cantitatea de fier din sânge;
  • feritina serică;
  • nivelul transferinei serice: măsoară cantitatea de fier atașată de proteina care îl transportă în corp (transferina) și profilul fierului, care arată cantitatea prezentă la nivelul depozitelor din corp;
  • analiza capacității totale de legare a fierului (CTLF).

Valorile normale* ale fierului în organism diferă în funcție de vârstă și sex:

Vârstă Bărbați Femei
< 1 lună 32 – 112 mg/dL 29 – 127 mg/dL
1 – 12 luni 27 – 109 mg/dL 25 – 126 mg/dL
1 – 3 ani 29 – 91 mg/dL 25 – 101 mg/dL
4 – 6 ani 25 – 115 mg/dL 28 – 93 mg/dL
7 – 9 ani 27 – 96 mg/dL 30 – 104 mg/dL
10 – 12 ani 28 – 112 mg/dL 32 – 104 mg/dL
13 – 15 ani 26 – 110 mg/dL 30 – 109 mg/dL
16 – 18 ani 27 – 138 mg/dL 33 – 102 mg/dL
> 18 ani 59 – 158 mg/dL 37 – 145 mg/dL

* Valorile de referință sunt date de aparatură, de metoda de lucru și de reactivii folosiți, iar aceste valori pot să difere de la un laborator la altul.

 

 

sursa: https://www.doc.ro/sanatate/fierul-rolul-in-organism-deficit-exces-si-surse