Excesul de kilograme se definește prin depășirea indicelui de masă corporală (IMC) specific persoanei (care variază în funcție de vârstă și gen). Formula prin care ne putem calcula singuri IMCul este: IMC = greutatea/înălţimea2 (greutatea în kg şi înălţimea în m2).
Mai multe informații despre IMC găsim în Ghidul pentru Alimentația Sănătoasă publicat de Societatea de Nutriție din România.
Orientativ, valoarea normală a IMC este între 18-25 kg/m2 (chiar 27 kg/m2) la adult, dar limitele se modifică în funcție de vârstă şi gen. Limitele pentru o femeie cu înălțimea 1,63 m sunt 18×2,66 până la 25×2,66, adică greutatea acesteia poate varia între 48 și 66 kg. IMCul unei persoane cu greutate normală se situează între 18,5 și 24.9. Al unei persoane supraponderale între 25 și 29.9, iar al unei persoane obeze ≥30.
Care sunt principalii factorii de risc pentru kilogramele în plus (suprapondere) și obezitate
Este foarte important de menționat că aceștia nu acționează singular, ci complementar, de aceea problematica este foarte complexă.
- Factori genetici. O persoană cu istoric familial de suprapondere și / sau obezitate, are un risc mai crescut să acumuleze kilograme în plus. Genetic vorbind, moștenim anumite modele privind depozitarea și metabolismul lipidelor.
- Stilul de viață, mai întâi cel familial și apoi cel propriu, după adolescență. Până la un punct suntem influențați de la naștere de stilul de viață al familiei noastre. Ni se creează niște obiceiuri de care ne dezbărăm mai greu (de exemplu, alimentare, sau referitoare la activitatea fizică sau mai degrabă la absența acesteia). Organizația Mondială a Sănătății și specialiștii ne atrag atenția că dacă părinții au probleme cu greutatea, există o probabilitate foarte mare ca exemplul lor negativ să fie urmat de copii.
- Sedentarismul, boala modernității. Pe scurt, nu ne mișcăm suficient pentru a arde caloriile pe care ni le procurăm din alimentație. În plus, prin lipsa activității fizice, în organismul nostru se produc anumite schimbări care creează un cerc vicios al creșterii numărului de kilograme.
- Alimentația noastră este departe de recomandările specialiștilor. Cei mai mulți dintre noi nu țin cont de piramida alimentară, așa că avem în exces lipide și carbohidrați, în loc să consumăm mai multe legume, vegetale și fructe. Mai mult, consumăm multe calorii goale (dulciuri, băuturi acidulate îndulcite), mult peste necesarul nostru și nu facem mișcare pentru a consuma energia în plus.
- Există factori pe care îi putem controla mai puțin – anumite tratamente și anumite afecțiuni care creează premisele acumulării de kilograme, care favorizează apariția obezității, probleme de metabolism sau ne împiedică să facem mișcare (boli osteoarticulare, inflamatorii, disfuncții tiroidiene etc.). Dintre medicamentele care favorizează surplusul de greutate sunt anumite substanțe antidepresive, medicamente anticonvulsivante, medicamente pentru diabet, medicamente antipsihotice, steroizi și beta-blocante.
- Anumite stadii sau stări fiziologice – vârsta, sarcina, invaliditatea. Pe măsură ce îmbătrânim, ni se schimbă metabolismul, ne este alterată starea de sănătate, deci și posibilitatea de a face suficientă mișcare. Sarcina predispune la acumularea de kilograme, însă numărul acestora poate fi controlat la modul cel mai obiectiv vorbind. În schimb, în cazul invalidității, controlul kilogramelor în plus este un pic mai dificil, singurele ajustări posibile fiind de reducere a aportului de calorii din alimentație ca să corespundă lipsei de activitate.
- Aspecte ale stilului de viață – stresul, probleme de somn. Stresul creează multe probleme și ne îndeamnă să nu ne odihnim suficient, să nu avem energie ca să facem suficientă mișcare, să ne căutăm alinarea în alimente hipercalorice sau nesănătoase. Fără somn, multe procese naturale de autoreglare din organismul nostru sunt date este cap, așadar să nu ne mirăm că acumulăm kilograme și ne întreținem stresul propriului organism. Este un cerc vicios, din păcate din care putem scăpa doar cu foarte multă voință.
