Componenţii Craiovei Maxima au depus o coroană de flori la mormântul căpitanului Costică Ştefănescu.
“L-am cunoscut de la 15 ani şi am fost ca fraţii. Eu eram la Progresul, el era la Steaua, am jucat la echipele naţionale la toate nivelurile. Regretele sunt eterne.
A fost un coleg şi un prieten extraordinar, numai uniţi am putut să facem rezultatele senzaţionale pe care le-am făcut şi cu care ne mândrim şi noi, dar şi toţi iubitorii Ştiinţei.
Asta le recomand celor care vin la Craiova din alte părţi, aşa cum a fost cazul meu şi al lui Costică Ştefănescu: să să se dedice total, să adopte acest spirit al oltenilor, ambiţia, dăruirea lor”, a declarat Aurică Beldeanu.
Pentru Victor Niculescu, component al Campioanei unei mari iubiri, Costică Ştefănescu a fost un Mazzola al Băniei:
“L-am cunoscut încă din 1968, de la lotul naţional de juniori, la un meci cu Austria, eu eram la Craiova, el era la Steaua. A venit la Craiova şi s-a impus din start, chiar dacă la Universitatea nu îţi câştigai locul uşor.
A jucat mijlocaş, apoi a coborât în linia de fund. S-a impus prin caracter şi valoare, nu degeaba a fost şi căpitanul cele mia bune echipe din istoria fotbalului românesc. A fost Sandro Mazzola al României, deşi nu ar fi corectă o comparaţie, fiindcă el şi-a impus un stil propriu, având un plasament excelent şi lovind mingea foarte bine”, a declarat Victor Niculescu.
Nicolae Tilihoi a declarat:
“Căpitanul şi colegul meu de compartiment are respectul şi iubirea noastră eternă, pentru tot ce a însemnat pentru noi, ca şi coechipieri şi prieteni, dar şi pentru Craiova şi România.
Suntem alături de el şi după ce s-a stins, o astfel de legătură nu poate fi întreruptă nici de moarte”.
Nu au fost uitaţi nici Zoli Crişan şi Cristi Neamţu, fotbaliştii de aur ai Craiovei depunând câte o jerbă de flori la mormântul fiecăruia.
