๐— ๐˜‚๐˜‡๐—ฒ๐˜‚๐—น ๐—ข๐—น๐˜๐—ฒ๐—ป๐—ถ๐—ฒ๐—ถ ๐—–๐—ฟ๐—ฎ๐—ถ๐—ผ๐˜ƒ๐—ฎ – ๐Ÿญ๐Ÿฌ๐Ÿต ๐—ฎ๐—ป๐—ถ ๐—ฑ๐—ฒ ๐—ฒ๐˜…๐—ถ๐˜€๐˜๐—ฒ๐—ปศ›ฤƒ

203
รŽn centrul Craiovei, chiar รฎn mijlocul Bฤƒniei, vizitatorul de pretutindeni are astฤƒzi #๐™—๐™ช๐™˜๐™ช๐™ง๐™ž๐™– de a รฎntรขlni un #๐™ˆ๐™๐™•๐™€๐™ modern, una dintre instituลฃiile reprezentative ale culturii romรขneศ™ti, o punte cฤƒtre #รฎ๐—ปศ›๐—ฒ๐—น๐—ฒ๐—ด๐—ฒ๐—ฟ๐—ฒ ลŸiโ€ฆ o #๐™ง๐™š๐™œฤƒ๐™จ๐™ž๐™ง๐™š revelatoare ce confirmฤƒ istoric ลŸi socio-cultural un spaลฃiu distinct, identitar al unei provincii istorice atรขt de bogatฤƒ รฎn istorie, tradiลฃii ลŸi limbaje tradiลฃionale, atรขt materiale cรขt ลŸi spirituale.
๐ŸŽžโ€žรŽ๐˜ฏ ๐˜ค๐˜ญ๐˜ช๐˜ฑ๐˜ฆ๐˜ญ๐˜ฆ ๐˜จ๐˜ณ๐˜ฆ๐˜ญ๐˜ฆ ๐˜ฑ๐˜ฆ ๐˜ค๐˜ข๐˜ณ๐˜ฆ ๐˜ญ๐˜ฆ ๐˜ด๐˜ต๐˜ณฤƒ๐˜ฃ๐˜ข๐˜ต๐˜ฆ๐˜ฎ (๐˜ญ๐˜ข 28 ๐˜ช๐˜ถ๐˜ญ๐˜ช๐˜ฆ 1914 ๐˜ช๐˜ป๐˜ฃ๐˜ถ๐˜ค๐˜ฏ๐˜ช๐˜ด๐˜ฆ ๐˜ฑ๐˜ณ๐˜ช๐˜ฎ๐˜ถ๐˜ญ ๐˜ณฤƒ๐˜ป๐˜ฃ๐˜ฐ๐˜ช ๐˜ฎ๐˜ฐ๐˜ฏ๐˜ฅ๐˜ช๐˜ข๐˜ญ ๐˜ฏ.๐˜ฏ.), ๐˜งฤƒ๐˜ณฤƒ รฎ๐˜ฏ๐˜ฅ๐˜ฐ๐˜ช๐˜ข๐˜ญฤƒ, ๐˜คฤƒ ๐˜ค๐˜ฆ๐˜ข ๐˜ฎ๐˜ข๐˜ช ๐˜ฑ๐˜ถ๐˜ต๐˜ฆ๐˜ณ๐˜ฏ๐˜ช๐˜คฤƒ ๐˜ฑ๐˜ณ๐˜ฆ๐˜ฐ๐˜ค๐˜ถ๐˜ฑ๐˜ข๐˜ณ๐˜ฆ ๐˜ข ๐˜ต๐˜ถ๐˜ต๐˜ถ๐˜ณ๐˜ฐ๐˜ณ ๐˜ฃ๐˜ถ๐˜ฏ๐˜ช๐˜ญ๐˜ฐ๐˜ณ ๐˜ณ๐˜ฐ๐˜ฎรข๐˜ฏ๐˜ช ๐˜ฆ๐˜ด๐˜ต๐˜ฆ ๐˜ฑ๐˜ฆ๐˜ฏ๐˜ต๐˜ณ๐˜ถ ๐˜ข๐˜ด๐˜ช๐˜จ๐˜ถ๐˜ณ๐˜ข๐˜ณ๐˜ฆ๐˜ข ๐˜ฆ๐˜น๐˜ช๐˜ด๐˜ต๐˜ฆ๐˜ฏลฃ๐˜ฆ๐˜ช ลŸ๐˜ช ๐˜ท๐˜ช๐˜ช๐˜ต๐˜ฐ๐˜ณ๐˜ถ๐˜ญ ๐˜ฏ๐˜ฆ๐˜ข๐˜ฎ๐˜ถ๐˜ญ๐˜ถ๐˜ช ลŸ๐˜ช ๐˜คฤƒ ๐˜ข๐˜ค๐˜ฆ๐˜ข๐˜ด๐˜ตฤƒ ๐˜จ๐˜ณ๐˜ช๐˜ซ๐˜ฆ ๐˜ฑ๐˜ณ๐˜ช๐˜ฎ๐˜ฆ๐˜ข๐˜ปฤƒ ๐˜ข๐˜ด๐˜ถ๐˜ฑ๐˜ณ๐˜ข ๐˜ฑ๐˜ณ๐˜ฐ๐˜ฃ๐˜ญ๐˜ฆ๐˜ฎ๐˜ฆ๐˜ญ๐˜ฐ๐˜ณ ๐˜ค๐˜ข๐˜ณ๐˜ฆ ๐˜ข๐˜ถ ๐˜ช๐˜ฏ๐˜ต๐˜ณ๐˜ข๐˜ต ๐˜ฅ๐˜ฆ๐˜ซ๐˜ข รฎ๐˜ฏ ๐˜ฅ๐˜ฐ๐˜ฎ๐˜ฆ๐˜ฏ๐˜ช๐˜ถ๐˜ญ ๐˜ต๐˜ณ๐˜ฆ๐˜ค๐˜ถ๐˜ต๐˜ถ๐˜ญ๐˜ถ๐˜ช. ๐˜›๐˜ฐ๐˜ต๐˜ถลŸ๐˜ช, ๐˜ค๐˜ฐ๐˜ฏ๐˜ต๐˜ช๐˜ฏ๐˜ถ๐˜ข ลž๐˜ต๐˜ฆ๐˜ง๐˜ข๐˜ฏ ๐˜Š๐˜ช๐˜ถ๐˜ค๐˜ฆ๐˜ข๐˜ฏ๐˜ถ, ๐˜ฐ ๐˜ฏ๐˜ขลฃ๐˜ช๐˜ถ๐˜ฏ๐˜ฆ ๐˜ฏ๐˜ถ ๐˜ฑ๐˜ฐ๐˜ข๐˜ต๐˜ฆ ๐˜ณ๐˜ฆ๐˜ฏ๐˜ถ๐˜ฏลฃ๐˜ข ๐˜ญ๐˜ข ๐˜ต๐˜ณ๐˜ฆ๐˜ค๐˜ถ๐˜ต๐˜ถ-๐˜ช, ๐˜ค๐˜ข๐˜ณ๐˜ฆ ๐˜ฆ ๐˜ฎ๐˜ฐ๐˜ข๐˜ณ๐˜ต๐˜ฆ ๐˜ฅฤƒ๐˜ตฤƒ๐˜ต๐˜ฐ๐˜ข๐˜ณ๐˜ฆ ๐˜ฅ๐˜ฆ ๐˜ท๐˜ช๐˜ขลฃฤƒ, ๐˜ช๐˜ด๐˜ท๐˜ฐ๐˜ณ ๐˜ฅ๐˜ฆ ๐˜ข๐˜ด๐˜ฑ๐˜ช๐˜ณ๐˜ขลฃ๐˜ช๐˜ถ๐˜ฏ๐˜ช ๐˜ฑ๐˜ฆ๐˜ฏ๐˜ต๐˜ณ๐˜ถ ๐˜ท๐˜ช๐˜ช๐˜ต๐˜ฐ๐˜ณโ€- ๐Ÿฎ๐Ÿฏ ๐—ถ๐—ฎ๐—ป๐˜‚๐—ฎ๐—ฟ๐—ถ๐—ฒ ๐Ÿญ๐Ÿต๐Ÿญ๐Ÿฑ, ๐—ฎ๐—ฟ๐—ด๐˜‚๐—บ๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฎ๐—ฟ๐—ฒ๐—ฎ ๐—ฝ๐—ฟ๐—ผ๐—ณ๐—ฒ๐˜€๐—ผ๐—ฟ๐˜‚๐—น๐˜‚๐—ถ ลž๐˜๐—ฒ๐—ณ๐—ฎ๐—ป ๐—–๐—ถ๐˜‚๐—ฐ๐—ฒ๐—ฎ๐—ป๐˜‚, ๐—บ๐—ฒ๐—บ๐—ฏ๐—ฟ๐˜‚ ๐—ฐ๐—ผ๐—ฟ๐—ฒ๐˜€๐—ฝ๐—ผ๐—ป๐—ฑ๐—ฒ๐—ป๐˜ ๐—ฎ๐—น ๐—–๐—ผ๐—บ๐—ถ๐˜€๐—ถ๐˜‚๐—ป๐—ถ๐—ถ ๐— ๐—ผ๐—ป๐˜‚๐—บ๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฒ๐—น๐—ผ๐—ฟ ๐—œ๐˜€๐˜๐—ผ๐—ฟ๐—ถ๐—ฐ๐—ฒ ๐—ฝ๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฟ๐˜‚ ๐——๐—ผ๐—น๐—ท๐—ถ๐˜‚, ๐—ฝ๐—ฒ๐—ป๐˜๐—ฟ๐˜‚ ๐—ป๐—ฒ๐˜ƒ๐—ผ๐—ถ๐—ฎ รฎ๐—ป๐—ณ๐—ถ๐—ถ๐—ปลฃฤƒ๐—ฟ๐—ถ๐—ถ ๐—บ๐˜‚๐˜‡๐—ฒ๐˜‚๐—น๐˜‚๐—ถ รฎ๐—ป ๐— ๐—ฒ๐—บ๐—ผ๐—ฟ๐—ถ๐˜‚๐—น รฎ๐—ป๐—ฎ๐—ถ๐—ป๐˜๐—ฎ๐˜ ๐—ฃ๐—ฟ๐—ฒ๐—ณ๐—ฒ๐—ฐ๐˜๐˜‚๐—น๐˜‚๐—ถ ๐—ท๐˜‚๐—ฑ๐—ฒลฃ๐˜‚๐—น๐˜‚๐—ถ ๐——๐—ผ๐—น๐—ท.
โ„น๏ธ Muzeul Olteniei este astฤƒzi, o #frescฤƒ a timpului, o instituศ›ie vie ce face parte din sufletul Bฤƒniei, unde รฎลŸi regฤƒsesc identitatea toศ›i romรขnii, fiind construit cu eforturi uriaศ™e, treaptฤƒ cu treaptฤƒ, de multe generaศ›ii de muzeografi, restauratori, cercetฤƒtori dar ลŸi de oameni simpli pasionaศ›i de culturฤƒ ศ™i ศ™tiinศ›ฤƒ, dintr-o preศ›uire enormฤƒ pe care au acordat-o LUMII.
โšก๏ธ รŽn Muzeul Olteniei, รฎn orice secศ›ie ai intra, realizezi cumva cฤƒ aparลฃii deopotrivฤƒ Romรขniei ศ™i Europei, iar ultimii ani ne aratฤƒ marele interes pe care publicul l-a manifestat faลฃฤƒ de aceastฤƒ instituศ›ie de culturฤƒ din Oltenia.
๐Ÿ‘‰๐ŸปFiecare imobil al instituศ›iei, fiecare obiect ศ™i modul expoziลฃional, poartฤƒ รฎn ศ™i cu sine nobleลฃea unei autenticitฤƒลฃi grฤƒitoare ลŸi perene a zonei Olteniei.
โ„น๏ธ รŽnfiinลฃat la 1 aprilie 1915, sub denumirea de Muzeul Regional de Antichitฤƒศ›i ศ™i Etnografie, din iniลฃiativa profesorului de istorie ลžtefan Ciuceanu, prin emiterea Ordinul de รฎnfiinศ›are a instituศ›iei muzeale de cฤƒtre Prefectul Constantin N. Popp, Muzeul Olteniei a funcศ›ionat iniศ›ial รฎn localul Palatului Administrativ din Craiova, actualmente sediul Prefecturii ลŸi al Consiliului Judeศ›ean Dolj, ศ™i a devenit un โ€œmuzeu perenโ€ datoritฤƒ eforturilor neรฎntrerupte de tezaurizare a culturii materiale, spirituale ลŸi a evenimentelor memorabile. Crearea acestui muzeu a fost o provocare pentru autoritฤƒลฃi, dar ลŸi pentru specialiลŸti, deoarece a reprezentat o proiecลฃie, mai concentratฤƒ, a unui discurs muzeal integrat al secศ›iunilor de istorie, etnografie ศ™i ศ™tiinศ›ele naturii din Oltenia.
โ„น๏ธ Fundamentarea, ca instituลฃie muzealฤƒ a fost determinatฤƒ de acลฃiunile unor personalitฤƒลฃi politice ลŸi de artฤƒ ale Craiovei, precum: Alexandru ลŸi Aristia Aman, Nicolae P. Romanescu, primar al Craiovei, ลžtefan Ciuceanu, Elefterie Cornetti, Marin Demetrescu, Marius Metzulescu, C.S. Nicolฤƒescu PlopลŸor, Alfred Vincenz.
๐Ÿ‘‰๐ŸปUn moment important รฎn funcลฃionarea muzeului, l-a constituit anul 1928, cรขnd s-a hotฤƒrรขt ca Muzeul de Istorie Naturalฤƒ a Craiovei, ce gestiona la acea vreme ศ™i colecลฃiile Muzeului Regional de Antichitฤƒลฃi ลŸi Etnografie, sฤƒ funcลฃioneze sub denumirea de Muzeul Regional al Olteniei, condus de profesorul Marin Demetrescu.
๐Ÿ‘‰๐ŸปรŽn acest context, specialiลŸtii muzeului craiovean au devenit creatorii primei instituลฃii de cercetare ลŸtiinลฃificฤƒ, arheologicฤƒ, etnograficฤƒ, de ลŸtiinลฃele naturii, cei care au redactat primele monografii, reviste ลŸi studii de specialitate.
โ„น๏ธVreme รฎndelungatฤƒ, din 1915, ลŸi pรขnฤƒ la รฎnfiinลฃarea Universitฤƒลฃii din Craiova, muzeul a fost singura instituลฃie care ลŸi-a propus sฤƒ cerceteze istoria, etnografia, flora ลŸi fauna zonei, a fost cel care a militat cu toatฤƒ forลฃa pentru a รฎmpiedica distrugerea sau รฎnstrฤƒinarea mฤƒrturiilor care atestฤƒ cultura ลŸi civilizaลฃia poporului romรขn, รฎn zona Olteniei.
โžก๏ธ Dacฤƒ รฎn anul 1927, muzeul deลฃinea 1050 piese de patrimoniu, la sfรขrลŸitul anului 2020, patrimoniul Muzeului Olteniei a ajuns la peste 240.000 bunuri culturale, multe dintre ele de foarte mare valoare istoricฤƒ ลŸi artisticฤƒ. Dupฤƒ anul 1989, eforturile specialiลŸtilor din muzeu precum ศ™i a Consiliului Judeศ›ean Dolj, s-au รฎndreptat spre consolidarea, restaurarea ลŸi modernizarea sediilor, urmรขnd apoi organizarea expoziลฃiilor permanente pe baza bogatului patrimoniu existent. Realizate รฎntr-o manierฤƒ modernฤƒ, accesibilฤƒ diferitelor categorii de vizitatori, expoziลฃiile reprezintฤƒ o invitaลฃie adresatฤƒ tuturor iubitorilor de frumos.
รŽn discursul muzeografic al ultimilor ani, Muzeul Olteniei a fost sprijinit constant de cฤƒtre Consiliul Judeลฃean Dolj, รฎn subordonarea ลŸi administrarea cฤƒruia se aflฤƒ.
๐Ÿ“Œศ˜i misiunea Muzeului Olteniei #continuฤƒ frumos ศ™i constructiv pentru valorificarea potenศ›ialului covรขrศ™itor pe care patrimoniul local รฎl deศ›ine ศ™i subliniem ori-de-cรขte-ori avem ocazia, obiectivele pe care le administrฤƒm รฎn prezent, respectiv: Cula Cernฤƒteศ™tilor – Muzeul Olteniei (Comuna Cernฤƒteศ™tiโ€“Dolj), Cula Izvoranu Geblescu – Brabova Dolj – Muzeul Olteniei(Comuna Brabovaโ€“Dolj), monumente istorice remarcabile ce reconfirmฤƒ importanศ›a conexiunii comunitฤƒศ›ilor locale cu patrimoniul lor, cu necesitatea valorificฤƒrii ศ™i pฤƒstrฤƒrii zestrei culturale deศ›inute.
โค Continuฤƒm, cu miile de oameni care ne cunosc ศ™i ne recunosc, cu miile de like-uri pe care le primim, ne bucurฤƒm ศ™i trฤƒim prin #Culturฤƒ!!