Atracţia majoră pe care o exercită orice instituţie muzeală asupra vizitatorilor săi, este măsurabilă atât prin valoarea intrinsecă a pieselor, artefactelor deţinute, care îi oferă unicitate, spectaculozitate în lumea muzeală,, cât şi prin cercetarea ştiinţifică realizată de specialişti în efortul lor susţinut de a de a reconstitui „istorii mărturisite” şi a încadra fiecare artefact în cronologia adecvată timpului pe care îl reprezintă în imensa cultură, civilizaţie, istorie a omenirii.
La Craiova, Muzeul Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie deţine 553 piese de aur dar şi argint, de o mare valoare istorică şi artistică, piese ce sunt incluse oficial în categoria „Tezaur naţional”. Vorbim în acest context de obiecte ce acoperă un registru extrem de variat ca provenienţă şi valoare istorică, compoziţie şi realizare artistică, precum: podoabă romană, bijuterii de aur cu pietre preţioase (colier format din 20 de lănţişoare din aur, care leagă între ele şase medalioane cu placă de aur şi mozaic fin), ceasuri de aur aparţinând lui Gheorghe Chiţu, lui Alexandru şi Aristiţei Aman, fes de ceremonii, împodobit cu 37 de monede mici de aur şi perle, aparţinând familiei Cornetti, şi multe alte minunăţii.
Fie că amintim de tezaurele monetare, precum cel de la Dudaşul Schelei care pe lângă numărul mare de monede (ducaţi, florini, groşi etc.) cuprinde şi obiecte de podoabă (brăţări şi inele sigilare), cel de la Desa cu 75 de monede de aur (secolul al XIXl-ea), scos la lumină în cadrul săpăturilor arheologice de la Desa, jud. Dolj, sau de bijuterii şi alte artefacte istorice, Muzeul Olteniei are privilegiul de adeţine piese de o exceptională valoare istorică, documentară şi artistică ce îi conferă un loc distinct în arealul muzeal naţional.
Dacă din perioada paleoliticului, amintim de fosilele de la Bugiuleşti, uneltele din piatră găsite la Dârjov şi Fărcaşele, judeţul Olt; specificăm şi splendida ceramică pictată aparţinând celui mai vechi neolitic românesc, descoperită în aşezarea de la Cârcea, vasul de lemn de la Grădinile-Olt, unic în această parte a Europei, atribuit culturii Cârcea, ceramica, plastica antropomorfă şi zoomorfă variată şi bogat ornamentată aparţinând culturilor neolitice Starčevo-Criş, Dudeşti-Vinča şi Vădastra descoperite la Rast, Vădastra, Fărcaşele, Cârcea, Verbicioara, Verbiţa şi Sălcuţa.
Obiectele specifice epocii bronzului – vase, ustensile, podoabe, din cultura Verbicioara şi din câmpurile de urne de la Rast sau cele de la Cârna, sunt conservate şi atent depozitate în depozitele şi expoziţiile Muzeului Olteniei, alături de artefacte din prima civilizaţie a fierului, reprezentată prin piesele descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate la Bistreţ, Ghidici, Basarabi, Desa, Hotărani, Vârtop, localităţi din judeţul Dolj.
Spectaculoasa Colecţia de Artă Medievală, deţinută de Muzeul Olteniei, cuprinde obiecte de podoabă, fresce provenite de la Biserica „Sfântul Ioan Sebastian” din Craiova (a doua jumătate a sec. XVIII), obiecte de cult, cahle şi paftale încadrate cronologic între sec. XIV- XVIII.
De o remarcabilă valoare a execuţiei sunt paftalele şi obiectele de cult decorate în stil brâncovenesc (pe care regăsim simboluri specifice: vulturi bicefali, acvile cruciate, motive vegetale), dar şi bijuterii impresionante descoperite în urma săpăturilor arheologice realizate de către specialiştii Muzeului Olteniei în cadrul şantierelor arheologice deschise anual la Răcari, Desa, Cioroiu Nou etc.
Putem de asemenea aminti obiecte de artă medievală de impact pentru vizitatori, precum: cercei, inele, brăţări, catarame, cruci relicvar, descoperite în tezaurele de la Basarabi, Bucovăţ, Şimnic, Verbiţa, ce ilustrează, prin valoarea lor estetică virtuozitatea meşteşugului artistic dar şi diversitatea de port medieval.
Alături de aceste bunuri culturale, Muzeul Olteniei deţine o colecţie impresionantă ce cuprinde peste 120 de manuscrise, datând din secolele XII-XIX, scrise în limbile greacă, slavă, turcă şi română cu caractere chirilice.
Unele manuscrise sunt cunoscute în întreaga lume, cum este cazul Tetraevangheliarului pe pergament transcris la Constantinopol, din secolele XII-XIII, a manuscriselor cu muzică bizantină, cele trei variante ale Letopiseţului Ţării Româneşti şi mai ales o copie a Istoriei Universale a lui Mihail Moxa.
Pentru pasionaţii de carte veche, precizăm că Muzeul deţine manuscrise ale cronicarului Dionisie Eclesiarhul (Pomelnicul Bisericii de la Şimnic, Pomelnicul Mănăstirii Obedeanu), manuscrise de la Mănăstirea Neamţ sau Şcheii Braşovului, dar şi 5000 de documente în limbile slavă, greacă şi română cu caractere chirilice având ca suport pergamentul sau hârtia.
Multe dintre documentele deţinute sunt emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti, cu semnături originale ale unor domnitori cunoscuţi precum Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu.
O bună parte din documente au fost incluse în publicaţii de prestigiu, fiind apreciate pentru valoarea lor de Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, C. S. Nicolăescu-Plopşor, Dumitru Bălaşa etc, iar majoritatea documentelor provin din donaţii ale unor faimoase familii de boieri olteni: Glogoveanu, Cernătescu, Rusănescu, Cornetti, Aman, Romanescu, Săulescu etc.
În aceeaşi colecţie pot fi încadrate şi condicile de documente ale unor mănăstiri: Condica Mănăstirii Sf. Pantelimon, trei Condici ale Mănăstirii Cozia etc.