Ziua Internaţională a rromilor va fi sărbătorită anul acesta, la Craiova, printr-un spectacol inedit. Vedeta evenimentului va fi MONICA ANGHEL, cu un recital de muzică ţigănească autentică, iar tradiţiile şi talentul comunităţii rrome vor fi puse în valoare cu ajutorul invitaţilor şi a manifestărilor artistice incluse în program.
Organizat de Centrul Cultural al Rromilor Dolj, CREDIS Craiova (Centrul de Resurse pentru Educaţie, Dezvoltare şi Incluziune Socială), Asociaţia Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 şi de Primăria Craiova, Rroma FEST Craiova se desfăşoară miercuri, 8 aprilie 2015, ora 18.00, pe scena Teatrului pentru Copii şi Tineret Colibri şi este conceput ca un spectacol de gală. Preţ de câteva ore, craiovenii se vor delecta cu acordurile muzicii lăutăreşti şi de petrecere autentice, interpretate de Taraful SUKAR GIPSY Craiova (alcătuit din instrumentişti profesionişti), Mona Idolu, Jeni Nicolau, Ana de la Slatina, Puiu Bucătaru şi vor avea ocazia să înveţe paşii de dans ţigănesc traditional, urmărind trupa de dansuri FREAKS. “E un spectacol de clasă, fără manele, susţinut de artişti renumiţi. Va fi primul spectacol, dintr-o lungă serie, cu muzică şi dansuri autentice ţigăneşti. Craiova îşi propune să deschidă primul teatru pentru minorităţi, având în vedere că aici trăieşte cea mai mare comunitate de italieni din România, aici sunt greci, macedoneeni, polonezi etc. Este un nou pas pe care îl facem pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii 2021”, a declarat primarul Lia Olguţa Vasilescu.
Iniţiatorul acestui spectacol este Romeo Tiberiade, reprezentantul CREDIS Craiova. “Încercăm să sărbătorim ziua noastră printr-un spectacol complet, de gală, care să pună în valoare tradiţiile şi talentul comunităţii noastre prin muzică, dans, meşteşuguri şi fotografie. Spectatorii vor fi întâmpinaţi încă de la intrare de eleve sau studente de etnie rromă, îmbrăcate tradiţional. În faţa Teatrului Colibri vor fi prezenţi meşteşugarii noştri autentici, care vor sta la dispoziţia craiovenilor dornici să afle cum ne păstrăm patrimoniul nostru cultural, iar în foaier am pregătit o inedită expoziţie de port tradiţional, dar şi o expoziţie de fotografii-document, de portrete ale celor care au supravieţuit deportării din 1942”, a explicat Romeo Tiberiade.
Rroma FEST Craiova este organizată în acest an cu sprijinul Ansamblului Folcloric “Maria Tănase”, a Filarmonicii Oltenia Craiova şi a Liceului de Artă “Marin Sorescu”. Alina Şerban va prezenta spectacolul. Biletele costă 15 ron şi pot fi achiziţionate de la casa de bilete a Teatrului pentru Copii şi Tineret Colibri.
Ziua Internaţională a Rromilor
Pe 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua internaţională a romilor, data fiind aleasă după organizarea primului Congres mondial al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra, în 1971.
Roata cu spiţe „chakra“ a fost adoptată atunci ca simbol al etniei romani. Tot atunci a fost adoptat, ca Imn internaţional al romilor, cântecul „Gelem, gelem”. În versiunea de atunci, cântecul era al cântăreţei şi actriţei Olivera Vuco, din cunoscutul film iugoslav al anilor ’60 „Am întâlnit şi ţigani fericiţi“.
Tot în 1971 a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin. La mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar, al Indiei.
De atunci, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obținerea de compensații pentru suferințele din al doilea război mondial, imbunătățirea situației educaționale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, păstrarea culturii și a limbii romani.
Minoritatea romă din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani roma – în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.
Primul document care atestă o prezență țigănească pe pământ românesc este actul emis în 1385, de Domnul Țării Românești, Dan I, prin care acesta dăruiește Mănăstirii Tismana un domeniu, pe care trăiesc 40 de sălașe de țigani robi. (conform www.artoteca.ro).