Pentru a sublinia importanţa pădurilor în constelaţia ecosistemelor terestre ale planetei, Organizația Națiunilor Unite a desemnat perioada 15 martie – 15 aprilie, ca Luna Pădurii, fiind unul din cele mai importante evenimente în domeniul silvic şi ecologic. Acest eveniment este o oportunitate de conştientizare a societăţii privind rolul şi importanţa pădurilor în viața de zi cu zi. Este o lună în care se desfăşoară diferite activităţi de informare preventivă menite a sensibiliza populaţia privind importanţa tezaurului verde în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare își are începuturile încă din anul 1902 fiind promovată de Spiru Haret, sub denumirea de „Sărbătoarea sădirii arborelui”. Din cauza tăierilor necontrolate efectuate de om şi a unor calamităţi naturale cum sunt furtunile puternice, dar mai ales incendiile, astăzi există suprafeţe întinse de pe care pădurea a fost nimicită. Efectele negative în timp sunt: eroziunea solului şi, implicit, scăderea fertilităţii lui; inundaţiile şi alunecările de teren; creşterea concentraţiei de CO2 atmosferic şi scăderea concentraţiei de O2; seceta prelungită și accentuarea fenomenului de deșertificare.
Pădurile României ocupă după datele statistice, 6,7 milioane hectare, ceea ce reprezintă 26,3% din teritoriul ţării. După acest procent România se situează pe locul 12 printre ţările din Europa. În ultimii 75 de ani, suprafaţa pădurilor noastre s-a redus cu aproximativ 15 %, având în vedere faptul că se taie ilegal 3 hectare de pădure în fiecare oră.
În acest context, în cadrul Proiectului cultural – educativ – Mediul şi Sănătatea se înscrie şi manifestarea „Entomofauna din pădurile seculare de pe teritoriul Republicii Moldova”, iniţiată de Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei cu sprijinul Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Acţiunea va avea loc în ziua de 10 aprilie, ora 11oo, la sediul Secţiei de Ştiinţele Naturii şi va cuprinde o conferinţă cu o suită de videoproiecţii, susţinute de Dr., conf. Elena Baban, cercetător ştiinţific în cadrul Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la care vor lua parte studenţi de la Facultăţile de Geografie şi Horticultură specializarea Ingineria Mediului.
Tema propusă vizează importanţa ecosistemelor forestiere din Republica Moldova, ţară cu un grad mic de împădurire în Europa, unde padurile seculare sunt importante resurse moştenite ce pot servi drept exemple de ecosisteme autoreglatoare, în care se conservează complexele de insecte saproxilice şi alte grupe de animale terestre Transformările antropice ale ecosistemelor forestiere din Republica Moldova au dus la reducerea arealului multor specii şi a suprafeţelor habitatelor lor, la restructurări profunde în complexele faunistice silvice. Aceste consecinţe au sporit vulnerabilitatea fiecărei specii în parte şi a biodiversităţii în general, schimbând componenţa specifică, strucutra şi efectivul faunei. Ca rezultat al deteriorării habitatelor naturale, suferă mari schimbări biodiversitatea în general, devin rare sau dispar multe specii de plante şi animale, dispar complexele saproxilice, care sunt considerate principalii iniţiatori în descompunerea resturilor organice şi asigurarea cu nutrienţi a arborilor şi a florei silvice în general. Astfel, evaluarea stării de conservare a speciilor rare şi ameninţate cu dispariţia rămâne în continuare a fi una din problemele prioritare în protecţia şi conservarea biodiversităţii la nivel naţional şi european, dar se vrea un semnal de alarmă adresat tinerei generaţii care trebuie să înţeleagă multiplele servicii pe care pădurea le oferă asupra climei, solului, reglării hidrologice, precum şi rolului peisagistic şi igienico-sanitar.
Manifestarea, înscrisă în activităţile cultural – educative ale Secţiei de Ştiinţele Naturii este coordonată de muzeograf Dr. Ionelia Claudia Goga.